Ceaiul şi românul

Am un coleg la facultate care crede că dacă românii ar investi mai mult în natură, în toată bogăţia ei şi ar

profita cum trebuie de ceea ce ne oferă, am putea creşte din punct de vedere economic. Pe scurt, colegul acesta îndrăgostit de natură, (trebuie să recunosc, are o relaţie specială cu tot ceea ce înseamnă natură!, mai rar găsim azi aşa ceva), la orice prezentare, proiect sau temă se lega de natură, orice era legat de plante sau spaţiul natural. Eu mă opresc la producătorii de ceai din România.

Acum, de ce să nu recunoaştem, cei care deţin monopolul pe piaţa ceaiurilor naturiste, probabil au un atu- marketing mai bun, oameni un pic mai pricepuţi la vînzări, negocieri. Hm,  mai sunt şi producătorii mici, care se chinuie să le primească farmaciile şi producţia lor. Chiar ieri m-am dus la farmacie să cer frunze de melisă. N-am găsit, dar am găsit rozmarin. În faţa mea era un bărbat care îţi calcula munca. Vînzătoarea de la farmacia naturistă îi explica diferite scăderi de preţuri, iar bărbatul se plîngea că munca lui merită mai mult. Pînă la urmă, i-a tăiat factura şi a luat puţini bani pe sacii de ceaiuri pe care-i adusese. N-am prins să văd de unde e producătorul, dar sigur nu este unul cunoscut.

Potrivit statisticilor Food and Agriculture Organization of the United Nations, consumul mediu anual de ceai pe cap de român este de doar 30 de grame. În acest articol citiţi comparaţii cu alte state şi detalii.


Cel mai des în magazine şi farmacii văd ceaiurile de la Fares, care sunt şi ieftine şi bune. În rest, fiecare hipermarket îşi are producătorii săi:


  • LIDL- Sir Edward
  • Billa- Clever
  • Carrefour- Carrefour
  • Auchan-mai multe sortimente, printre care tronează Fares




 Eu am încredere în ceaiurile Fares. La ei găsesc şi o gamă variată de plante. Aici puteţi citi un reportaj al EVZ despre templul Fares.

Gurile rele spun că suntem invadaţi de ceaiurile străine, de parcă n-or fi bune. Dar ca să nu ne mai plîngem, trebuie să susţinem producătorul autohton. Sau să ne culegem singuri frunzele şi florile pentru infuzie. :)


Ceaiul de salvie este puţin amar la gust, dar nu trebuie îndulcit. De altfel, nici un ceai nu se vrea îndulcit pentru că îşi pierde proprietăţile. Cel puţin, aşa am simţit eu. Acest ceai este bun în cure de slăbire, pentru a depăşi stările de oboseală cronică şi pentru un somn liniştit.

Ceaiul de rozmarin este un bun pentru tinereţe. Adevărat, încetineşte procesul de îmbătrînire şi îţi oferă o stare de bine. Este foarte bun la gust şi costă doar 3, 80 RON.



Acestea sunt ceaiuri de la LIDL, marca  Sir Edward. Sunt ieftine şi bune. Parcă seamănă cu cele de la Fares. Cel de melisă este un bun liniştitor, iar cel de muşeţel...ştiţi deja multe despre benificiile pe care le aduce.


Eu ador ceaiurile de la Casa de Ceai, care se găsesc la Cărtureşti. Sunt mai cu dichis, mai cu arome exotice, mai glamour.

Comentarii