Creativă. Mereu inventează ceva lucrului de lîngă ea, de pe cartea ei sau din geanta ei. Ar inventa ceva și pentru sufletele oamenilor, știu eu sigur, dar nu-și permite să intre acolo. În camera ei de cămin totul e din
cărți. Are peretele plin de sugestii amuzante și deștepte. Cărțile-i stau la căpătîi, le adună ca pe niște daruri de la mama, de la mine, de la Silvia. Orice, dar adu-i și o carte. Și-ar potrivi cărțile cu hainele și ar da tuturor din ideile ei.
Într-o zi l-a făcut pe prietenul ei să citească dintr-o carte, înregistrîndu-l. Asta, în condițiile în care el chiar nu ar fi omul care să facă asta. Dacă îi dai idei de filme, reviste, reportaje sau emisiuni, imediat se uită și nici nu știu cînd vine cu idei de acolo; le transpune în nevoile de zi cu zi și ies lucruri drăguțe.
La o ședință a asociației a scris fiecărui membru cîte o scrisoare personalizată, de mînă. Îi place să se apropie de oameni, dar nici prea mult. De cînd am vorbit prima dată de Dilema Veche, recomandîndu-i articolele de acolo, nu s-a mai oprit din citit în fiecare joi. Îi plac reportajele și asta se vede făcînd în viitor. Acum, de exemplu, știu că abia așteaptă să facem împreună primul reportaj.
Uneori leneșă. Nu se grăbește pentru că-i place să tragă de timp, să-l aibă pentru ea, acolo, pentru orice eventualitate. Ascultă muzică după chef, de cele mai multe ori, și-o potrivește stării din ziua colorată sau cu tentă de gri. Știu că își împarte astfel zilele, pe culori, așa cum face și cu duzina de haine din dulap atunci cînd o supără cineva mai tare.
Obsedată de "hai să facem ceva diferit, cu suflet". Mereu își face, își cumpără, își spune, își aduce, își vrea ceva diferit, dar să aibă ceva suflet acolo. Comunicarea o face prin bunătate și prin ceea ce mai reține de prin cărți. E genul de om rafinat prin lectură.
Are vise. Ea crede în ceea ce vede. Crede că țara ei e aceeași mereu, că nu-i cere nimic în plus decît să fie un om implicat. A plîns din cauza unor neimplicați, știu eu sigur. Asta spune ceva despre altruism. Visează la o viață boemă, dar măcar cu un strict necesar. Visează să obosească frumos de la mersul pe teren, să i se spună că povestea ei a emoționat și că e bine să facă în continuare ceea ce știe mai bine.
Într-o zi l-a făcut pe prietenul ei să citească dintr-o carte, înregistrîndu-l. Asta, în condițiile în care el chiar nu ar fi omul care să facă asta. Dacă îi dai idei de filme, reviste, reportaje sau emisiuni, imediat se uită și nici nu știu cînd vine cu idei de acolo; le transpune în nevoile de zi cu zi și ies lucruri drăguțe.
La o ședință a asociației a scris fiecărui membru cîte o scrisoare personalizată, de mînă. Îi place să se apropie de oameni, dar nici prea mult. De cînd am vorbit prima dată de Dilema Veche, recomandîndu-i articolele de acolo, nu s-a mai oprit din citit în fiecare joi. Îi plac reportajele și asta se vede făcînd în viitor. Acum, de exemplu, știu că abia așteaptă să facem împreună primul reportaj.
Uneori leneșă. Nu se grăbește pentru că-i place să tragă de timp, să-l aibă pentru ea, acolo, pentru orice eventualitate. Ascultă muzică după chef, de cele mai multe ori, și-o potrivește stării din ziua colorată sau cu tentă de gri. Știu că își împarte astfel zilele, pe culori, așa cum face și cu duzina de haine din dulap atunci cînd o supără cineva mai tare.
Obsedată de "hai să facem ceva diferit, cu suflet". Mereu își face, își cumpără, își spune, își aduce, își vrea ceva diferit, dar să aibă ceva suflet acolo. Comunicarea o face prin bunătate și prin ceea ce mai reține de prin cărți. E genul de om rafinat prin lectură.
Are vise. Ea crede în ceea ce vede. Crede că țara ei e aceeași mereu, că nu-i cere nimic în plus decît să fie un om implicat. A plîns din cauza unor neimplicați, știu eu sigur. Asta spune ceva despre altruism. Visează la o viață boemă, dar măcar cu un strict necesar. Visează să obosească frumos de la mersul pe teren, să i se spună că povestea ei a emoționat și că e bine să facă în continuare ceea ce știe mai bine.
Comentarii
Trimiteți un comentariu