„Saving Mr.Banks” sau cum să-ți folosești copilăria

Saving Mr.Banks este o poveste a oamenilor mari, despre copiii care erau. Regretele copilăriei ne vin sub forma unor imagini- instantaneu, cel  puțin așa ne propune scenariul. Acest scenariu, pe alocuri freudian, invocă frumoasa poveste a personajului Mary Poppins. După ce am văzut filmul, mi-am promis că voi repara o greșeală- voi citi Mary Poppins.

Filmul propune o perspectivă a iertării, dar altfel. Walt Disney, jucat de Tom Hanks, inspiră autenticitate și prin fizic, dar și prin atitudine. Creatoarea personajului Mary Poppins duce o luptă grea interioară, dar și cu sine însăși. Se întîmplă tocmai datorită faptului că nu poate trăi fără trecut, îl ține aproape, iar asta îi distruge prezentul. Or, asta e lupta cea mai grea a omului.



De multe ori, stau cu un carnețel lîngă mine atunci cînd mă uit la un film. Iată frazele care m-au cam făcut să pun mîna pe creion:

„Un bărbat se bărbierește pentru a cruța obrajii fiicei sale.”

„Să bei ceai dintr-o cană de plastic e o blasfemie.”

„Cine a mai vizitat Disneyland cu însuși Walt Disney?”

„Dezamăgirea e ca și furtuna pentru aer.”



Comentarii

  1. bun filmul. nu stiam aproape nimic de omul din spatele povestii si chiar m-a impresionat. in plus, actorii sunt excelenti!

    RăspundețiȘtergere
  2. Filmul ăsta e pe locul al doilea în preferinţele mele. Primul loc tot se schimbă, ba e Amelie, ba The Reader. Mari diferenţe, mari.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu